Dacă ai o casă în Cluj sau în împrejurimi și vrei să schimbi felul în care te încălzești, probabil te întrebi: pompă de căldură aer-apă sau aer-aer? Ambele iau căldura din aerul de afară și funcționează cu energie electrică. Diferența este felul în care căldura ajunge în casă și ce mai face fiecare pe lângă încălzire.
Nu există o variantă bună pentru toată lumea. Contează izolația casei, instalația pe care o ai, apa caldă și dacă vrei răcire vara.
Cum funcționează fiecare și ce încălzește
Amândouă folosesc același principiu: un compresor și un agent frigorific (freon) mută căldura din aerul de afară în casă, chiar și pe frig. Pentru fiecare kWh de curent consumat, pompa dă mai mulți kWh de căldură.
Aer-apă: căldură prin apă și apă caldă la robinet
Pompa aer-apă încălzește apa din instalația casei. Apa ajunge în calorifere sau în pardoseală, ca la o centrală. Tot ea prepară apa caldă menajeră, într-un boiler separat. Apa din boiler se ține de regulă la 45–55 °C, iar periodic boilerul e încălzit automat la 60 °C sau peste, ca protecție împotriva bacteriei Legionella.
Aer-aer: aer cald iarna, aer rece vara
Pompa aer-aer încălzește direct aerul din camere, prin unități interioare. Tehnic, este un sistem split, la fel ca un aparat de aer condiționat ales și dimensionat pentru încălzire. Vara răcește, lucru pe care o pompă aer-apă legată la calorifere nu îl poate face. Apă caldă nu prepară, iar căldura ajunge greu în camerele fără unitate interioară.
Prima întrebare: de câtă căldură are nevoie casa ta
Înainte de tipul pompei contează casa. Necesarul termic înseamnă câtă căldură pierde casa în cea mai rece zi luată în calcul. Depinde de suprafață, de izolația pereților și a acoperișului, de ferestre, de înălțimea camerelor și de zonă. În calculele de proiectare pentru Cluj-Napoca se folosește o temperatură exterioară de −18 °C (zona climatică III).
Asta nu înseamnă −18 °C toată iarna: media zilnică din ianuarie în Cluj-Napoca este între −2 și −3 °C (normalele climatice 1991–2020). Pompa lucrează mult la temperaturi blânde, dar trebuie să facă față și nopților geroase.
O casă neizolată are nevoie de o pompă mai mare și, de multe ori, de apă mai fierbinte în calorifere. Uneori e mai înțelept să izolezi întâi. O pompă prea mică nu ține casa caldă pe ger, iar una prea mare pornește și se oprește des și se uzează mai repede.
Indiferent dacă alegi o pompă de căldură aer-apă sau aer-aer, de aici pornește dimensionarea. De aceea, înainte de orice ofertă pentru montajul unei pompe de căldură, venim să vedem casa și calculăm necesarul termic.
Calorifere sau pardoseală: temperatura apei face diferența
La aer-apă contează mult temperatura pe tur, adică temperatura apei care pleacă spre calorifere sau spre pardoseală. Încălzirea în pardoseală lucrează de regulă cu apă în jur de 35 °C. Caloriferele clasice au nevoie, de obicei, de 55 °C sau mai mult.
Cu cât apa trebuie să fie mai caldă, cu atât compresorul muncește mai mult. Pe fișa tehnică a unei pompe aer-apă de 5 kW se vede clar: la +7 °C afară, pompa dă aproximativ 5 kWh de căldură pentru 1 kWh de curent când încălzește apa la 35 °C, dar doar în jur de 3 kWh când o încălzește la 55 °C. Valorile diferă de la aparat la aparat.
Se pot păstra caloriferele vechi?
Adesea, da, dar trebuie verificate. Puterea scrisă în catalog pentru un calorifer se măsoară, de regulă, cu apă care are în medie 70 °C, într-o cameră de 20 °C. Cu apă de 55 °C pe tur și 45 °C pe retur, același calorifer dă cam jumătate din puterea din catalog. Dacă era deja la limită, camera nu se mai încălzește suficient.
Nu trebuie neapărat schimbate toate. Verificăm cameră cu cameră, iar uneori ajunge să înlocuiești câteva calorifere cu altele mai mari. Un studiu de teren al Fraunhofer ISE, pe case existente din Germania, a arătat că un calorifer dimensionat corect poate lucra la temperaturi apropiate de cele ale încălzirii în pardoseală și că vechimea casei nu a decis eficiența pompei.
Iarna în Cluj: SCOP, COP și zilele cu −15 °C
COP-ul arată câtă căldură dă pompa pentru 1 kWh de curent într-un anumit moment. SCOP-ul este media pe tot sezonul, calculată după o metodă europeană pentru trei zone climatice: medie, cu −10 °C în ziua cea mai rece, mai rece, cu −22 °C, și mai caldă.
Clujul, cu −18 °C în calcul, stă între clima medie și cea rece, așa că merită să te uiți și la valoarea pentru clima mai rece, dacă producătorul o declară. La aceeași pompă de 5 kW, SCOP-ul este 5,1 la apă de 35 °C și 3,6 la 55 °C pentru clima medie, dar 4,1 și 3,0 pentru clima mai rece. La −7 °C afară, COP-ul scade la circa 2,8 cu apă de 35 °C și la circa 1,9 cu apă de 55 °C.
Sunt cifre de laborator. În case reale, același studiu Fraunhofer ISE a găsit pentru pompele aer-apă o medie anuală de 3,4, cu valori între 2,6 și 4,9.
Merge la −15 °C?
Da. Multe pompe aer-apă sunt date să funcționeze până pe la −20 °C, iar multe aparate aer-aer încălzesc până la −15 °C, cele gândite pentru climă rece chiar până la −25 °C. Pe ger însă puterea scade și consumul crește, așa că pentru cele mai reci nopți se poate prevedea o rezervă: o rezistență electrică sau centrala existentă.
Zgomot, loc și întreținere
Zgomotul și vecinii
Fișa tehnică arată puterea acustică a unității exterioare. Regulile europene îl limitează la cel mult 65 dB(A) pentru aparatele de până la 6 kW și la 70 dB(A) pentru cele între 6 și 12 kW. Nu e totuna cu ce auzi la fereastră: în spațiu deschis, nivelul scade cu aproximativ 6 dB de fiecare dată când dublezi distanța. Pereții și colțurile reflectă sunetul, așa că un colț strâmt între două ziduri e un loc prost.
Mai ales pe loturile înguste, cu vecinul aproape, alegem un loc cât mai departe de dormitoarele tale și ale vecinilor, cu aer liber în jurul unității și cu acces pentru service.
Apa de la degivrare
Pe vreme umedă, în jur de zero grade, unitatea exterioară se degivrează automat din când în când, iar apa rezultată poate îngheța. Unitatea se montează pe un suport ridicat deasupra zăpezii, cu apa dirijată spre un loc unde se poate scurge, nu pe alee, pe trepte sau lângă fundație.
Întreținerea fiecărei pompe
La aer-aer, filtrele din unitățile interioare se curăță des, cum scrie în manual, iar o dată pe an e bine să faci igienizarea și o verificare. La aer-apă, verificarea anuală înseamnă presiunea din instalație, filtrul de impurități, unitatea exterioară, scurgerea apei și reglajele, plus anodul de protecție al boilerului, dacă are unul.
Lucrările pe circuitul de freon le face doar personal certificat pentru gaze fluorurate, iar noi suntem firmă certificată AGFR. Pentru verificări sau defecte, ne ocupăm de service și reparații la pompele de căldură, aer-apă și aer-aer.
Cu centrala pe gaz sau cu panouri fotovoltaice
Fie că alegi o pompă de căldură aer-apă sau aer-aer, centrala pe gaz nu trebuie neapărat scoasă. Într-un sistem hibrid, numit și bivalent, pompa aer-apă face cea mai mare parte din încălzire, iar centrala intră doar sub o anumită temperatură de afară, numită punct de bivalență. Varianta e utilă mai ales în casele vechi cu calorifere. La fel, o pompă aer-aer poate încălzi camerele principale toamna și primăvara, lângă centrală.
Pompa merge cu curent, deci se potrivește cu un sistem fotovoltaic cu stocare. Bateria păstrează o parte din energia produsă ziua pentru seară, așa că folosești mai mult din curentul făcut pe casa ta. Fii însă realist: în Cluj, un sistem fotovoltaic produce în decembrie de aproximativ trei ori mai puțin decât în iulie, tocmai când pompa consumă cel mai mult. Cât acoperă la tine depinde de casă și de consum, așa că le gândim împreună.
Pe scurt: ce alegi
Dacă încă stai între o pompă de căldură aer-apă sau aer-aer, lista de mai jos te ajută. Decizia finală o luăm după ce vedem casa.
Alege aer-apă dacă…
- ai deja calorifere sau încălzire în pardoseală, ori îți construiești casa și o poți prevedea;
- vrei căldură și apă caldă din același sistem;
- vrei căldură uniformă în toate camerele, inclusiv în baie;
- casa e izolată sau urmează să o izolezi.
Alege aer-aer dacă…
- nu ai instalație de încălzire pe apă și nu vrei să o faci acum;
- vrei și răcire vara;
- ai de încălzit câteva camere mari sau un spațiu deschis, nu multe camere mici;
- ai deja o sursă bună pentru apa caldă.
Uneori le combini
În unele case, cea mai bună soluție e o combinație: aer-apă pentru încălzire și apă caldă, plus o unitate aer-aer la mansardă pentru vara, ori pompa aer-apă cu centrala ca rezervă. Pentru cazul tău, sună-ne sau scrie-ne din pagina de contact.
Întrebări frecvente
Merită o pompă de căldură într-o casă veche?
Poate merita, dar casa trebuie văzută întâi. O casă veche bine izolată, cu calorifere suficient de mari, poate merge bine cu o pompă aer-apă. Într-una neizolată, pompa lucrează mai puțin eficient, așa că merită luată în calcul izolarea sau un sistem hibrid cu centrala existentă.
Funcționează pompa de căldură iarna, la −15 °C?
Da, dacă e aleasă pentru clima de aici. Pe ger dă mai puțină căldură și consumă mai mult, de aceea se dimensionează pentru temperatura de calcul a zonei, adică −18 °C în Cluj-Napoca, nu pentru zilele blânde de toamnă.
Pot folosi pompa de căldură cu caloriferele pe care le am?
Cu o pompă aer-apă, de multe ori da, dacă fiecare calorifer e destul de mare pentru camera lui la o temperatură mai mică a apei. La evaluare le verificăm și îți spunem dacă unele trebuie schimbate. Pompa aer-aer nu folosește caloriferele.
Poate o pompă aer-aer să încălzească toată casa?
Poate, dacă ai unități interioare în camerele principale și casa nu pierde multă căldură. În camerele închise fără unitate, cum sunt băile, căldura ajunge însă greu, iar apă caldă nu primești. Pentru o casă cu multe camere, aer-apă dă de regulă un confort mai uniform.