Dacă ai acasă un aer condiționat inverter, ai deja o pompă de căldură aer-aer. Același aparat care te răcorește vara îți poate încălzi o cameră sau chiar un apartament întreg iarna. Odată cu primele nopți reci, mulți clujeni se întreabă dacă se pot baza pe încălzire cu aer condiționat și cât curent consumă asta.
Răspunsul scurt: de cele mai multe ori, da, iar pentru aceeași căldură consumul e mult mai mic decât la un radiator electric. Sunt însă câteva lucruri de știut: cum scade randamentul pe ger, ce înseamnă pauzele de dezghețare, ce setări merită și când e mai bine să ai și o altă sursă de căldură.
Cum încălzește aerul condiționat
În modul încălzire, aparatul inversează circuitul de răcire. Unitatea exterioară ia căldură din aerul de afară, chiar și când acolo sunt grade cu minus, iar agentul frigorific o duce în casă, unde unitatea interioară o cedează camerei. Compresorul consumă curent ca să „pompeze” căldura, nu ca să o producă.
De aici vine COP-ul (coeficientul de performanță): câtă căldură primești pentru 1 kWh de curent. Un COP de 3 înseamnă 3 kWh de căldură din 1 kWh de curent. Un radiator electric are, practic, COP 1.
Pe eticheta energetică vei vedea SCOP, adică un COP mediu pe tot sezonul de încălzire. Regulamentul european cere pentru majoritatea aparatelor split un SCOP de cel puțin 3,8 pentru sezonul „mediu”, iar clasa A+++ începe de la 5,10.
Cât scade randamentul când se răcește afară
Cu cât e mai frig afară, cu atât aparatul muncește mai mult pentru aceeași căldură. Ca idee, în fișa tehnică europeană a unui aparat obișnuit de 3,5 kW, COP-ul declarat e de circa 5,6 la +7 °C, 3 la −7 °C și 2,5 la −11 °C. Pentru sezonul „mai rece”, aceeași fișă dă 1,7 la −22 °C. Valorile diferă de la model la model și sunt măsurate în laborator, așa că acasă pot ieși ceva mai mici.
Până la ce temperatură încălzește și cum arată iarna în Cluj
Fiecare producător trece în fișa tehnică un „domeniu de funcționare” la încălzire. La multe aparate obișnuite limita de jos e −15 °C, la altele −20 °C, iar modelele gândite pentru încălzire merg garantat până la −25 °C, unele chiar mai jos. Acestea au de regulă o rezistență în tava unității exterioare, ca apa de la dezghețare să nu înghețe acolo.
Limita de funcționare nu înseamnă putere plină. Pe măsură ce scade temperatura, scade și căldura pe care o poate da aparatul. Ca reper, în SUA un aparat primește eticheta de „climat rece” doar dacă la −15 °C păstrează cel puțin 70% din puterea de la +8 °C și are un COP de cel puțin 1,75. Un aparat obișnuit poate pierde mai mult.
Iernile din Cluj sunt, în mare parte, pe placul unui inverter. Media lunii ianuarie e între −2 și −3 °C (normala 1991–2020), cu minime medii pe la −5 °C noaptea. Pentru dimensionarea instalațiilor de încălzire, Clujul e în zona climatică III, cu temperatura exterioară de calcul de −18 °C. Din când în când vin și nopți în jur de −20 °C, iar recordul orașului e −34,2 °C, în ianuarie 1963. Dacă eticheta aparatului tău are și un SCOP pentru sezonul „mai rece”, acela e mai aproape de iernile de aici decât cel „mediu”.
Dezghețarea: de ce se oprește din suflat cald
Când afară e în jur de 0 °C și aerul e umed, pe bateria unității exterioare se depune brumă, apoi gheață. Ca gheața să nu blocheze trecerea aerului, aparatul face periodic o dezghețare: inversează pentru scurt timp circuitul și încălzește unitatea exterioară.
În acest timp, ventilatorul interior se oprește, un led poate clipi, iar din unitatea exterioară iese abur. E normal. Durează de regulă câteva minute, cel mult în jur de 10–15, în funcție de aparat și de câtă gheață s-a strâns, apoi încălzirea pornește din nou. Nu opri aparatul în mijlocul dezghețării.
Unde se duce apa și de ce contează locul unității exterioare
În modul încălzire, apa se formează afară, la unitatea exterioară, nu în cameră. Gheața topită curge prin tava de jos a aparatului, iar pe ger poate îngheța din nou, în tavă sau pe jos. De aceea, unitatea exterioară nu ar trebui să stea deasupra unei alei, a intrării sau a unei parcări, unde se face polei. La case, aparatul trebuie ridicat de la sol, ca să nu-l acopere zăpada.
E un semn rău dacă gheața crește de la o zi la alta sau dacă aparatul intră în dezghețare foarte des, de exemplu la mai puțin de jumătate de oră.
Setări bune și verificări înainte de iarnă
Pentru o încălzire cu aer condiționat fără surprize, contează mai mult cum folosești aparatul decât cât de des umbli la telecomandă.
- Modul Heat (simbolul soare), nu Auto. Pe Auto, aparatul poate trece singur pe răcire într-o după-amiază însorită.
- Temperatura: pornește de la 20–21 °C și ajustează câte un grad. Unitatea interioară e sus pe perete, unde aerul e mai cald, așa că uneori trebuie setat puțin mai mult.
- Lasă-l să meargă constant. Un inverter e cel mai eficient când ține o temperatură stabilă. Pornit seara pe frig, merge mult timp la putere maximă, cu randament mai slab.
- Ventilatorul pe Auto. Dacă nu ajunge căldura până în capătul camerei, alege cea mai mică treaptă care face treaba.
- Clapetele în jos. Aerul cald urcă singur, așa că îndreaptă-l spre podea și spre zona în care stai.
Când pornești pe încălzire, aparatul poate sta câteva minute fără să sufle. Așteaptă să se încălzească bateria interioară, ca să nu-ți trimită aer rece. Nu e defect.
Ce verifici înainte de iarnă
Spală filtrele unității interioare, pentru că praful scade debitul de aer și aparatul încălzește mai slab. Curăță în jurul unității exterioare frunzele, crengile și zăpada, nu o acoperi cu folie cât o folosești și uită-te unde se scurge apa.
Restul ține de un tehnician. La o revizie înainte de iarnă se curăță schimbătoarele de căldură și se verifică presiunile, scurgerea, conexiunile electrice și trecerea corectă pe încălzire. Suntem firmă certificată AGFR pentru lucrul cu gaze fluorurate (freon), așa că putem interveni și pe circuitul frigorific, la orice marcă.
Când e bun ca sursă principală și când doar ca ajutor
O încălzire cu aer condiționat poate acoperi toată iarna când locuința e bine izolată, cum sunt multe apartamente din blocurile reabilitate termic din Cluj, când ai un spațiu deschis, de exemplu living cu bucătărie, și când aparatul e ales pentru încălzire, cu un domeniu de funcționare până la −20 °C sau −25 °C.
E mai degrabă un ajutor când:
- ai mai multe camere separate, cu ușile închise, pe care o singură unitate interioară nu le încălzește uniform;
- casa e slab izolată, cu ferestre vechi sau pereți reci;
- vin zilele cele mai reci, când aparatul are mai puțină putere exact când îți trebuie mai multă;
- ai nevoie și de apă caldă sau de căldură în baie.
La un aparat nou, uită-te în fișa tehnică la SCOP, la domeniul de funcționare pe încălzire și la puterea declarată la −7 °C. Te ajutăm cu montajul unui aparat potrivit pentru încălzire, ales după camerele tale. Pentru toată casa, cu calorifere sau încălzire în pardoseală și apă caldă, varianta potrivită e o pompă de căldură aer-apă. Acolo venim întâi să vedem casa și dimensionăm pompa după necesarul termic.
Cum îți estimezi singur consumul, în kWh
Regula e simplă: curentul consumat este aproximativ căldura de care ai nevoie împărțită la COP.
Un exemplu, cu cifre rotunde. Să zicem că, într-o zi cu 0 °C afară, apartamentul tău are nevoie în medie de 1,5 kW de căldură. Pe 24 de ore, asta înseamnă 36 kWh de căldură. Cu un COP de 3, aparatul consumă în jur de 12 kWh de curent. Într-o zi cu −10 °C, casa pierde mai mult, să zicem 2,5 kW în medie, adică 60 kWh pe zi. Cu un COP de 2,5, consumul urcă la circa 24 kWh. Un radiator electric ar consuma 36, respectiv 60 kWh pentru aceeași căldură.
Câtă căldură îți trebuie depinde de izolație, suprafață și temperatura setată, așa că cel mai sigur e să măsori. Notează indexul contorului seara și a doua zi la aceeași oră, într-o zi cu restul consumului obișnuit.
Consumul anual în kWh/an de pe eticheta energetică e calculat pentru un sezon european de referință. E bun ca să compari aparate între ele, nu ca prognoză pentru casa ta.
Când e cazul de reparație
Cheamă un tehnician dacă:
- aparatul suflă rece sau călduț mult timp, deși nu e în dezghețare și a trecut pornirea;
- pe afișaj apare un cod de eroare sau ledurile clipesc altfel decât de obicei;
- gheața de pe unitatea exterioară nu se mai topește sau se adună pe țevi;
- auzi zgomote noi: lovituri, frecături (de exemplu ventilatorul care atinge gheața), șuierături;
- sare siguranța când pornește aparatul.
Până vine tehnicianul, nu sparge gheața cu obiecte și nu turna apă fierbinte pe unitatea exterioară, pentru că poți îndoi lamelele sau fisura piese. Pentru reparații de aer condiționat lucrăm pe toate mărcile, în Cluj-Napoca și în județ. Primești devizul înainte, începem doar cu acordul tău, iar lucrarea are garanție.
Întrebări frecvente
Cât consumă aerul condiționat pe căldură?
Împarte căldura necesară la COP. La un COP de 3, pentru 30 kWh de căldură aparatul consumă circa 10 kWh de curent. Pe frig mare, COP-ul scade și consumul crește.
Merge aerul condiționat pe căldură la minus 10 grade?
De regulă, da. Multe aparate inverter au limita de funcționare la −15 °C sau mai jos, iar limita exactă o găsești în manual sau în fișa tehnică. Puterea și randamentul sunt însă mai mici decât la 0 °C.
Ce temperatură setez pentru încălzire cu aer condiționat?
Începe cu 20–21 °C, pe modul Heat, cu ventilatorul pe Auto și clapetele în jos. Lasă aparatul să țină temperatura constant și ajustează câte un grad.
De ce se oprește aerul condiționat iarna și face gheață afară?
Cel mai probabil e în dezghețare: topește gheața de pe unitatea exterioară, iar ventilatorul interior stă câteva minute. Dacă gheața se adună de la o zi la alta și nu mai dispare, cheamă un tehnician.